In my sweet dreams

Mă consider o persoană puternică; nu-mi plang prea des de milă, suport durerea fară să mă vait ( o asistentă m-a laudat lu' mami cand aveam vreo 7 ani că nici n-am cracnit cand mi-a făcut o injectie la care multi adulţi se văicăreau); încerc să îmi rezolv singură problemele fără să depind de nimeni, să nu-mi uit de facturi, dări, citiri de repartitoare şi situaţii de apă; la servici sunt titirez , plina de energie; acasă mai schimb un bec, mai bat un cui sau dau un trafalet pe perete.
Sunt femeia barbat. Pană şi telefonul meu e in alertă sunand "ready for war".

Şi totuşi cand sunt răcită mi-ar plăcea să mă dădăceasca el. Să-mi aducă la marginea patului un ceai cu multa lămaie şi miere şi să păstrez cana in căuşul mainilor pană m-ar încălzi; să mă roage cu o pastilă chiar de-aş fi putut-o lua singură de pe noptieră; eu m-aş preface că n-o vreau că e amară şi el m-ar alinta, păcălindu-mă că e ultima: una şi gata iubita, să te faci bine! Apoi m-ar săruta pe frunte chiar de-aş mirosi toată a carmol şi m-ar ţine în braţe pană aş adormi.

Tocmai ce-am luat un Theraflu. N-am citit prospectul dar sper să dea stare de somnolenţă şi vise line.

Aleea cu mărunţişuri

Vineri am ratat sfarşitul lumii alături de prieteni pe motiv că aveam de lucru. Şi doar o singură dată era premiera mondială. Mişto scuză. Aş putea-o invoca la adevăratul sfarşit: nu pot participa că am de predat o situaţie urgentă, altfel mă concediază şefu'. Şi uite aşa ar trece Apocalipsa pe langă mine şi aş rămane in viaţă. Numai că ce m-aş face eu in lume unicul supravieţuitor ? Golită de sentimente, însingurată, lipsită de speranţă? Asemănarea cu ziua de azi e totuşi izbitoare.

Ultimele aprecieri primite : sunt simplă pe dinafară dar complicată în interior. Eu zic că cine nu se încumetă trebuie să caute ceva mai simpluţ sau umplut cu vid. E mult mai comod.

Pare-se ca anul ăsta vine Crăciunul mai devreme că aseară o persoană candva apropiată era mai sclipicioasă decat un brad împodobit.

Instalatorul cantă la pian, vorbeşte elevat şi foloseşte cuvantul "virgula" pentru a evita cacofonia; În trei ore mi-a rezolvat toate problemele de prin casă. O să am caldură in baie şi-am scăpat de grija că o să-mi inund vecinii.

O nouă ideee care mă animă : să-mi transcriu pe un nou blog caietele cu însemnări pe care le păstrez din adolescenţă.

M-am pricopsit cu o răceala şi mi-am cheltuit (aproape) toţi banii pe cele trebuincioase casei şi medicamente.

Seara privesc prin perdea stelele, vecinul de la doi care se expune ostentativ într-un dans lasciv pe geamul din bucătărie, ferit de privirea soţiei şi perechea proaspăt mutată la 4 care îşi aranjează lucrurile prin cameră cu nerăbdarea tinerilor porniţi in viaţă. Îmi caut bomboanele mentolate pentru tuse, mă culcuşesc sub pilotă şi-mi mai pun o dorinţă către Moş Crăciun.
Azi o lună.

Odd days

Din vârf de munţi amurgul suflă
cu buze roşii
în spuza unor nori
şi-atâta
jăraticul ascuns
sub valul lor subţire de cenuşă.

O rază
ce vine goană din apus
şi-adună aripile şi se lasă tremurând
pe-o frunză:
dar prea e grea povara -
şi frunza cade.

O, sufletul!
Să mi-l ascund mai bine-n piept
şi mai adânc,
să nu-l ajungă nici o rază de lumină:
s-ar prăbuşi.

E toamnă.

Amurg de toamna - Lucian Blaga

Instantaneu sepia

ÉdouardLalo -Simfonia spaniolă, Op. 21





Audiată pe RRM

Declaraţie de avere

Am o baterie bandajata la chiuveta din bucătărie, un calorifer de schimbat în baie şi o teavă spartă care îmi tot inundă gresia. Cineva îmi spunea că îmi trebuie un bărbat în casă. Mai degrabă un instalator care să îşi facă meseria şi apoi să dispară.

Am planuri măreţe în legatură cu mami. Vreau să se facă bine şi să se ingrijească mai mult că prea s-a neglijat din cauza bolii şi a necazurilor. Vreau să se lase de fumat, să se coafeze, să îşi facă manichiura, să iasă mai mult în lume - nu numai la servici şi atunci de parcă ar alerga-o cineva. Mi-a zis razand că şi ei i-ar plăcea multe şi că o să imi facă o listă cu ce şi-ar dori. Abia aştept s-o citesc. Ador listele. Mai ales că va fi lista cu bucuriile mamei mele pe care o s-o ajut să şi le împlinească.

Am prieteni care ţin la mine, mă ascultă cand simt nevoia să vorbesc cu cineva şi avem N moduri de a ne petrece weekendurile .

Am chef de şotii cu doamna de la bucătarie care raspunde la telefon cu gura plină sau cu fraţii mei pe care îi sun imediat dupa ce se opreşte curentul şi îi intreb foarte serioasă ce au băgat in priză de a rămas toată fabrica fără electricitate.

Am un cer bleo cu faşii de roz şi bleumarin şi-l privesc ca printr-un hublou la servici cand soarele se piteşte şi o altă zi de lucru se încheie.

Am cate o glumă pentru colega mea din Franţa despre un material "leopard înfuriat" cand ştim că nu putem decat să radem după ce ne alegem cu mustrări. Şeful are întotdeauna dreptate.

Am o geantă nouă de o culoare nedefinită şi o pisicuţa Musette de pus la un fermoar primită in locul restului care lipsea vanzătoarei.

Am o comandă la Avon facută pe un post-it, unul dintre produse fiind bărbatul în costum de la pagina 23(parcă). Fata mi-a răspuns că nu l-a putut identifica pentru că n-are cod dar o să caute prin stoc; i-am atras atenţia că nu vreau unul prăfuit.

Că multe mai am .Că-s bune sau mai puţin bune, nu prea se bagă de seamă cand te exprimi ca şi cum ai fi stăpan de comori şi dai pe-afara de prosperitate .
Şi mai aveam un cantec : "Am nimic fără tine"...dar l-am cedat la partaj.

I finally did it !

Dimineaţă . Intru in coafor , mă uit in jur încercand s-o localizez pe tipa care mă tunsese de atatea ori. Nu ştiam cum o cheamă. Întreb de domnişoara creaţă.
Se uită una la alta şi apoi concluzionează:
Loredana trebuie să fie !Păi nu mai lucrează demult. E in prenatal.
(A, bun. Între două tunsori de-ale mele oamenii mai fac şi copii).

Puteţi să rămaneţi acum dacă vreţi.
La cine ?
La mine de exemplu.
Am măsurat-o rapid. Tinerică, faşneaţă.
Ok!
Începu să imi acopere umerii şi să mă întrebe ce-aş dori răsfirandu-mi parul.
Aţi incercat cumva un roşu?
Cu alte cuvinte : renunţaţi la experimente acasă că nu vă ies!

O ucenică mai tanăra se postă langă noi şi asistă plină de interes, sucindu-se după ea cand ii stătea in calea vizuală căci nu voia să-i scape nici un amănunt.

O alta, mai negruţă, spărgand în dinţi seminţe, le intrebă pe toate colegele dacă vor ceva de la Mcdonalds. A mea nu vru şi continuă să-mi prindă cu grija părul in agrafe.
La cateva scaune mai la dreapta, coafeza in varstă care îmi arsese mie acu multe veacuri părul cu un permanent, cu toate că promisese că nu o s-o facă. Ea nu mă mai ştie dar eu nu pot să uit şi o evit. Mai am pe listă una care m-a tuns exact in stilul pe care il stie ea (mami îmi spunea ca de multe ori a plecat plangand de la coafor pentru că una le spunea ea că doreşte şi alta ii făceau. Cred că sunt setate pe un anumit tip de tunsoare) .

De asta prefer fetele astea mai tinere. Ele par să asculte şi doleanţa clientului.
Intră o doamnă sărită de 50 de ani. Se duce la renegata mea( observ ca avem preferinţe - eu pentru cele tinere, cele in varstă pentru cele de-o seama cu ele, gandindu-se probabil ca au mai multă experienţă ) .
Aceasta ii raspunde:
Sa nu fiţi pe grabă că o mai am şi pe doamna de pe canapea.
Da, nici o problemă, merg alături să cumpăr nişte nasturei şi revin.
Revine , se dezbracă de palton şi se asează cuminte , aşteptandu-şi randul.

(Ba eu sunt pe grabă, că-s fugită de la servici şi dacă vine şeful meu şi nu-s acolo o să auziţi pană aici urlete. Şi uite cum fetişcana asta m-a inţeles fără să îi fi menţionat. Şi cat de iute îi merge foafeca).
E mult dacă iau atat ?arătandu-mi vreo 5 cm din lungimea părului.
Nu e , taie-l că nu mai suport să-l car !

Negruţa se intoarce de la Mc cu vreo 3 pungi, se bagă dupa tejghea şi incepe să infulece iar tot coaforul fu patruns de un miros de hamburger, acoperindu-l pe cel de spuma de păr sau fixativ. Alta, in varstă şi plinuţă dispare cu prada în spate pentru a o devora.

Ucenica priveşte în continuare faşcinată de viitoarea ei meserie.O alta dă la mană doamnei care ceruse răbdare, bigudiuri ca nişte sărmaluţe mici, subţiri şi reuşise să umple cu calm, fără grabă, jumătate de cap de doamnă(tot inaintată în varstă).

Îmi place să îmi perie cineva părul , mă cuprinde o stare de moleşeală şi mai că m-ar lua somnul(mai ales cand mă şi spală la cap) . Şi stand aşa, pe scaun, acoperită cu două huse mi-am dat seama de un lucru: cum ţin eu cu dinţii de anumite locuri, de o anumită infaţişare , cum mi-e teamă de schimbările majore, cum nu vreau să renunţ la unele obiceiuri. Aici am venit dintotdeauna. Şi aici se coafa pe vremuri mami iar eu asteptam cuminţică şi cand işi făcea manichiura, imi dădea şi mie tanti aia cu un strat colorat pe unghiuţe.
Odata, ducandu-mă cu ea la coafor într-un ajun de An Nou, am dat peste Capra şi mami a cerut nişte flori din hartie creponată din pomul împodobit. Eu am parat-o lu tati că i-a dat un nene flori şi s-au ciorovăit vreo două săptămani pe tema asta pană cand mami şi-a dat seama despre ce flori vorbesc.

Tunsoarea îmi fu gata. Şi numai 20 ron. Şi în timp ce îmi puneam eşarfa, bucuroasă c-am scăpat ieftin şi că-mi stă şi bine pe deasupra, o aud pe vecina proaspăt venită plangandu-se in timp ce coafeza îi pulveriza fas-fas-părul :
Miroase a ceapă !
Explicaţia coafezei plinuţă şi în varstă: ei, e de la soluţia aia de permanet, de unde să miroasă a ceapă?
Explicaţia mea: coafeza uitase să se spele pe maini dupa ce îngurgitase cheesburger-ul în spate.

Ucenica mă privi admirativ.Nu ştiu dacă pe mine sau ,,capodopera"executată de cunoscătoare.
Ieşind pe usă am simţit că parcă venise primăvara acum după ce scăpasem de păr; cateva claxoane imi confirmară părerea că arat bine, că doar nu voiau să îmi atragă atenţia că am traversat printr-un loc nepermis sau că lăsasem maşina aproape in stradă.
Mi-am sunat apoi verişoara să îi spun cat m-a costat tunsoarea la mine la "cooperativa" cum îi place să mă tachineze. Ea are părul scurt şi a dat 40 ron la salon de fiţe. Uite aşa fac eu economie;).

Marţi spre miercuri

Situaţii iritante ce vin să-mi zădărnicească planurile dupa servici; burniţă, ganduri ce-mi dau ghes şi o plimbare prin pădure; frunze galbene aşternute pe şoseaua singuratică plouată şi Albinoni cu al său Adagio; lecţie dublă de pian şi menuetele lui Bach; spre dimineaţă biscuiţi cu ciocolată fară număr, fară număr şi Bridget Jones pentru încurajare.